FLASHMOB

Luni, 4 aprilie, la ora 19:00 fix va asteptam in Parcul Izvor (in fata Casei Poporului) la FlashMob pentru a marca o zi dedicata compasiunii si actiunii pentru animalele fara stapan.

Primul fluier: Ora 19:00 - Vom forma un cerc uman, simbol al unitatii noastre in lupta pentru constientizarea si prevenirea abandonului!

Cutii cu catei abandonati vor fi plasate in mijlocul cercului.

Al doilea fluier: Ora 19:05 - Ne vom intoarce cu spatele spre interiorul cercului timp de cateva minute, pana vom auzi semnalul de final. Pe spatele participantilor se va citi mesajul "Stop abandonului!". Nu trebuie sa aduceti pancarte sau afise de acasa, mesajul va fi scris pe spatele tricourilor a 15 participanti, cate o litera a mesajului pe fiecare tricou.

Al treilea fluier:Ora 19:10 - Stop/Imprastierea

Deoarece actiunea dureaza doar 10 minute, va rugam sa fiti punctuali.

Sa actionam responsabil si in unitate!

Pentru informatii despre evenimentele organizate in Constanta, Sibiu, Iasi, Cluj, Craiova, Timisoara, Botosani, Tecuci, Bacau, Brasov, Pitesti, Buzau, Galati, Valcea si Oradea vizitati http://www.adoptiicaini.ro/strayday/

Old English Sheepdog (Bobtail)

Bobtail-ul, de asemenea cunoscut si ca Old English Sheepdog, este un caine cu infatisare de ursulet de plus, pufos. Adora sa se zbenguie si sa se joace cu copiii, dar la fel de mult ii place sa-si petreaca cateva momente din zi singur, fara sa fie deranjat. Blana sa deasa si flocoasa necesita multa ingrijire sau vizite periodice la salonul de cosmetica canina.

Istoricul si originea

Se crede ca Bobtail-ul a fost creat la inceputul anilor 1800 in sud-vestul Angliei. Rasele utilizate la crearea acestei rase unice sunt controversate. Una dintre teoriile cu privire la originile rasei sustinea ca Bobtail-ul este rezultatul imperecherii dintre rasele Barbone si Deerhound. Alta sustine ca Bobtail-ul este rezultatul incrucisarii Briard-ului cu Bergamasco, iar a treia teorie este de parere ca aceasta rasa ar descinde dintr-un caine flocos de nationalitate rusa denumit „Owtchar”, care fusese adus de corabierii din tinuturile baltice in Marea Britanie. Se presupune ca Bobtail-ul ar fi fost crescut si ameliorat de catre fermierii englezi, care aveau nevoie de un caine care sa le pazeasca si pastoreasca turmele de vite si de oi. Inca de la inceputurile rasei, cozile Bobtail-ilor erau scurtate ca o modalitate de identificare a cainilor utilitari scutiti de taxe, de unde si denumirea de Bobtail. Blana lor deasa si flocoasa era adesea tunsa in fiecare primavara, toarsa si utilizata pentru teserea de paturi sau alte confectii.
In secolul al XIX-lea, Bobtail-ul ajunsese sa fie intens utilizat in agricultura. In 1873, Bobtail-ul era pentru prima data prezent intr-o expozitie canina in Anglia.
Pana in 1880, Bobtail-ul era importat in Statele Unite unde a devenit destul de popular in randul celor mai instarite familii americane. In 1905, Bobtail-ul a fost recunoscut de catre American Kennel Club ca membru al grupei cainilor ciobanesti si de cireada.
Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Bobtail-ul este un caine compact cu linia spinarii care se inclina in fata de la nivelul soldurilor spre omoplati, aspect foarte rar intalnit la rasele de caini. Capul este mare si plat cu urechi mici, blegi. Ochii pot fi albastri sau caprui, unele exemplare putand fi chiar ceacare. Nasul este mare si negru. Corpul Bobtail-ului este robust, bine proportionat si musculos. Toracele este lat si adanc. Membrele anterioare sunt drepte si sunt prevazute cu labe mici si rotunjite. Coada este scurtata aproape de baza, daca exemplarul dumneavoastra nu se naste cu ea scurta. Blana sa flocoasa este o caracteristica a rasei. Este dubla si lunga. Culoarea robei poate fi albastruie, gri, gri albastruie sau blue merle cu pete albe. Bobtail-ul are mersul asemanator cu cel al ursului.
Bobtail-ul adult poate atinge o inaltime la nivelul greabanului de circa 56-61 cm la mascul si de circa 51-54 cm la femela. Bobtail-ii, la maturitate, pot atinge o greutate corporala de peste 27 kg, unele exemplare putand ajunge si pana la 45-47 kg.

Personalitatea

Bobtail-ul este un caine urias bland si iubaret. Majoritatea sunt foarte afectuosi, dar unele exemplare pot fi agresive cu strainii daca nu socializeaza adecvat inca din copilarie. Este un caine cu un temperament echilibrat si usor adaptabil. Bobtail-ii sunt prietenosi, inteligenti, loiali si protectori, pastrandu-si instinctul gregar nativ.

Relatiile cu familia si casa

Bobtail-ul este cel mai multumit intr-o familie cu copii. Nimic nu-l face mai fericit decat sa se joace cu copiii, dar are nevoie si de anumite clipe de singuratate. Bobtail-ii au un instinct gregar puternic, avand tendinta „de a pastori” copiii mici. Desi este un caine de talie mare, el nu este atat de activ, astfel ca e foarte posibil sa-l gasiti de multe ori lancezind pe canapea.
Bobtail-ul se poate adapta traiului intr-un apartament daca este scos zilnic la plimbari sau intr-o curte imprejmuita. Bobtail-ul este destul de activ in interiorul caminului si va fi cel mai fericit daca i se ofera o curte de dimensiuni rezonabile in care sa zburde liber.

Dresajul

Unele exemplare pot fi incapatanate si independente, facand dresarea acestora un pic mai dificila. Bobtail-ul trebuie sa fie educat de catre un stapan ferm, consecvent si rabdator.

Aspecte particulare

Bobtail-ul are mult par, care necesita o pieptanare si o periere zilnica pentru a preveni incurcarea si matuirea acestuia. Moatele si parul incalcit care se formeaza vor fi indepartate prin tundere, cu atentie, astfel incat sa nu fie lezata pielea. Daca exemplarul dumneavoastra nu participa la expozitiile canine, atunci, pentru a va inlesni ingrijirea si intretinerea acestuia, este indicat sa-l tundeti scurt la circa 3-4 luni. Parul din jurul ochilor si de la nivelul extremitatilor membrelor va fi trimat cu o foarfeca boanta. In general, primavara (aprilie-mai), Bobtail-ul naparleste masiv.

Boli si afectiuni curente

Bobtail-ul este, in general, o rasa robusta si rezistenta, special conceputa pentru a infrunta cu stocism toate intemperiile. Ca si in cazul altor rase, nici el nu este scutit de anumite sensibilitati de ordin medical:
- displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive.
- cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce treptat la orbire.
- torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata animalului asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia.
- atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase ale retinei. Afectiunea debuteaza adesea la cainii in varsta si poate conduce la orbire.
- entropionul este o afectiune a pleoapelor ce implica rasucirea spre interior a marginii libere a acestora. Genele de la nivelul marginii libere a pleoapelor irita suprafata globului ocular, putand duce la probleme mult mai grave.
- demodecia este o afectiune parazitara a pielii.
- anemia hemolitica imun-mediata este o tulburare sangvina grava, care are ca rezultat aparitia anemiei profunde.
- suntul portosistemic este o malformatie a circulatiei sangvine asociata ficatului. Sangele este suntat departe de ficat, avand ca rezultat acumularea toxinelor sangvine si, consecutiv, inrautatirea starii generale, profunde.
- intoxicatia cu ivermectina – sensibilitatea la ivermectina, un medicament antiparazitar uzual, poate aparea datorita unei anomalii genetice. Acest medicament trebuie utilizat cu precautie la aceasta rasa.
- instabilitatea vertebrala cervicala, sindromul Wobbler, este o malformatie a coloanei vertebrale din regiunea gatului care induce infirmitate, nesiguranta in mers si, eventual, paralizie.
Bobtail-ul este, de asemenea, predispus criptorhidiei, surditatii si diabetului.
Speranta medie de viata a Bobtail-ului este de 10-12 ani.

Ciobanesc Belgian Malinois

Ciobanescul belgian Malinois este una dintre cele patru varietati distincte de ciobanesc belgian care au fost create, toate cu aceleasi caracteristici conformationale, dar cu blanuri diferite.Ciobanescul belgian Malinois este o rasa de paza impunatoare si foarte constiincioasa, cu un instinct puternic al protectiei si al teritoriului. Aceasta rasa exceleaza ca si caine politist, in operatiunile de cautare si salvare si ca protector innascut.

Istoricul si originea

De-a lungul timpului, belgienii au folosit diferiti caini pentru a-i ajuta la pastorirea si paza turmelor de vite. Dupa incercari si erori de imperechere, au reusit ca in cele din urma sa creeze un caine care sa fie agil, puternic, inteligent si loial. In 1891, acesti caini erau cunoscuti ca ciobanestii belgieni. De atunci, patru varietati diferite de ciobanesc belgian au fost create. Ei aveau in mare cam aceleasi trasaturi conformationale, dar diferite tipuri de blanuri. In Belgia si Franta, acesti caini au fost inregistrati ca apartinand aceleasi rase, respectiv, ciobanescul belgian, fiind considerati o singura rasa cu patru varietati diferite. In multe alte parti ale lumii, inclusiv in Statele Unite, fiecare varietate este considerata o rasa separata si distincta. Ciobanescul belgian Malinois este una dintre ele. In afara ciobanescului belgian Malinois (blana scurta si neteda), ceilalti ciobanesti belgieni sunt reprezentati de ciobanescul belgian sau groenendael (blana lunga si neagra), ciobanescul belgian Tervuren (cu blana lunga si de orice culoare cu negru) si ciobanescul belgian Laekenois (blana sarmoasa). Dintre acestia, numai Laekenois sunt este recunoscut de catre American Kennel Club. Ciobanescul belgian Malinois, ca si ceilalti ciobanesti belgieni, a fost conceput in Belgia. Aceasta versiune de ciobanesc belgian a fost, initial, asociata orasului Malines. Acesta rasa a fost creata pentru a fi un caine inteligent si loial familiei sale, fiind foarte indragit in tinuturile sale natale. In 1911, primul ciobanesc belgian Malinois era importat in Statele Unite si recunoscut de catre American Kennel Club. In 1963, a avut loc un al doilea import de ciobanesti belgieni, iar popularitatea acestuia a crescut cu repeziciune. In 1965, American Kennel Club recunostea ciobanescul belgian Malinois, incadrandu-l in grupa cainilor utilitari si, 22 de ani mai tarziu, rasa a fost acceptata in clasa cainilor ciobanesti si de cireada. Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, NKC, NZKC, ANKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Ciobanescul belgian Malinois este un caine uscativ, bine imbracat in musculatura, cu un corp patratos, bine proportionat. Privirea lui exprima mandrie si eleganta. Capul este plat, fiind paralel cu planul botului. Ochii sunt migdalati si caprui, cu o privire alerta si intrebatoare. Urechile sunt triunghiulare si purtate ridicat, iar botul este conic, dar nu ascutit. Nasul este negru. Pieptul nu este nici lat si nici ingust, dar este adanc ajungand pana in regiunea coatelor. Membrele posterioare sunt musculoase, dar fara a parea masive. Membrele anterioare sunt foarte drepte si paralele intre ele, terminandu-se cu labe rontunjite, asemanatoare celor de pisica. Pintenii sunt amputati de la membrele posterioare si pot fi inlaturati si de la cele anterioare. Coada ciobanescului belgian Malinois este lunga si stufoasa, purtata rasucita. Blana sa este scurta si deasa cu un puf profund bogat, de culoare cafeniu si mahon cu masca, buzele si urechile negre. Cateva pete albe sunt acceptate pe piept si pe labe. Parul din jurul gatului este un pic mai lung, formand un guler. Ciobanescul belgian Malinois adult poate atinge la maturitate o inaltime la nivelul greabanului de circa 61-66 cm la mascul si de 56-61 cm la femela si o greutate corporala in jur de 24-29 kg.

Personalitatea

Ciobanescul belgian Malinois este un caine inteligent cu caracter protector instinctiv care-l ajuta sa exceleze in pastorirea animalelor si in apararea proprietatii. Majoritatea sunt afectuosi si blajini, dar unii pot fi de-a dreptul speriosi sau agresivi, mai ales daca nu socializeaza de timpuriu, inca din copilarie. Ciobanescul belgian Malinois este un caine de paza si protectie excelent. Acesti caini sunt utilizati pentru detectarea narcoticelor si a bombelor, in luarea urmei, pentru paza si protectie, in operatiuni de cautare si salvare.

Relatiile cu familia si casa

Ciobanescul belgian Malinois este un caine cu un caracter dominant care are nevoie de un stapan experimentat. Ciobanescul belgian Malinois este un bun protector pentru copii si proprietate datorita instinctului lui nativ de a anticipa pericolele. Cu toate acestea, ei nu sunt cei mai toleranti caini cu alte animalute de casa. Ciobanescul belgian Malinois adora plimbarile lungi si prefera climatele mai reci. Sunt caini de companie foarte buni, dar necesita o socializare timpurie si un dresaj de supunere. Ciobanescul belgian Malinois prefera sa creasca intr-o casa cu o curte mare, alaturi de o familie activa, dar se poate adapta si vietii intr-un apartament, daca este scos la plimbari lungi si dese. Este moderat activ in interiorul caminului, astfel ca o curte de dimensiune rezonabila este bine venita. Atentie ca ciobanescul belgian Malinois este un caine extrem de energic, care poate deveni distrugator daca nu beneficiaza de suficienta miscare pentru a-si consuma energia. Ciobanescul belgian Malinois prefera climatele mai racoroase, dar se adapteaza si altora.

Dresajul

Ciobanescul belgian Malinois este un caine inteligent, care necesita atat un dresaj de baza, cat si unul avansat, alaturi de o socializare timpurie. Ciobanescul belgian Malinois are nevoie de un stapan ferm, consecvent, dar blajin si nu trebuie sa i se permita sa-si domine membrii familiei. Aceasta rasa poate fi invatata sa efectueze o multitudine de trucuri si este cea mai fericita cand are ceva de facut.

Aspecte particulare

Ciobanescul belgian Malinois are o blana scurta, usor de intretinut care trebuie sa fie periata zilnic pentru a o mentine curata si stralucitoare. Perierea regulata cu o perie din peri de porc si imbaierea numai cand situatia o impune sunt suficiente. Aceasta rasa naparleste putin si constant, dar isi inlocuieste complet parul de doua ori pe an.Ciobanescul belgian Malinois are nevoie de multa miscare si antrenament, altfel va deveni de necontrolat si distructiv.

Boli si afectiuni curente

In general, ciobanescul belgian Malinois este un caine sanatos cu cateva probleme de sanatate. Totusi, urmatoarele afectiuni si tulburari au fost semnalate cu o frecventa crescuta:
- Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata animalului asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia.
- Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive.
- Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se manifesta cu predilectie in jurul varstei de 2-5 ani. Ciobanescul belgian Malinois este, de asemenea, predispus catorva tipuri de cancer, dermatitelor alergice, afectiunilor oculare si displaziei de cot.
Durata medie de viata a ciobanescului belgian Malinois este de 12-14 ani.

Border Collie

Cu inteligenta si vointa lui, Border Collie a dominat multi ani lumea competitiilor sportive canine, in special in probele de disciplina. Originar din Anglia si Scotia, Border Collie si-a castigat o popularitate incontestabila in Australia ca si ciobanesc utilitar.

Istoricul si originea

Border Collie este originar din Northumberland, regiune de demarcatie dintre Scotia si Anglia. Se considera ca rasa ar descinde din rasele britanice vechi de caini ciobanesti si de cireada cu unele influente ale raselor de tip spaniel. Cu mult inainte ca Marea Britanie sa fie indistrualizata, Insulele britanice se bazau pe cresterea oilor pentru a-si sustine economia. Turmele de oi aveau nevoie de o supraveghere constanta, astfel ca Border Collie a fost cel care efectua aceasta activitate intr-o maniera demna de toata admiratia.
Border Collie a fost pentru prima data mentionat in 1570, intr-o carte despre cainii englezesti. De atunci, diferite rase de caini ciobanesti au fost create, dar nici una nu se compara cu Border Collie. Initial, rasa a fost perfectionata in jurul anului 1890, in provinciile de granita dintre Anglia si Scotia, povincii dupa care rasa a si fost denumita. Aptitudinile sale de bun supraveghetor al turmelor de oi si entuziasmul sau au avut ca rezultat o cerere crescuta a acestei rase in Australia ca si in Noua Zeelanda. Chiar si astazi, sunt oameni care inca cred ca Border Collie este originar din Australia. Una dintre cele mai abile rase, Border Collie era, de asemenea, utilizat la detectarea narcoticelor si a bombelor, in operatiunile de cautare si salvare si in cadrul serviciului politienesc. Unele exemplare au reusit sa fie dresate cu succes pentru a fi utilizate ca si caini-ghizi pentru persoanele cu dizabilitati.
In ciuda obiectiei inversunate a catorva asociatii ale rasei Border Collie (ABCA, BCSA, USBCC, etc.) de a fi inregistrata de catre AKC, rasa a fost recunoscuta de catre American Kennel Club in 1995 ca membra a grupei cainilor ciobanesti si de cireada.
Astazi rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: ABC, AIBC, CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Border Collie este un caine de talie medie cu bot nici prea mare, nici prea mic. Capul are forma conica cu un stop marcant, iar urechile sunt purtate partial sau total ridicate. Botul se ingusteaza spre nasul de culoare neagra. Ochii ovali sunt, in general, caprui inchis, exceptie facand varietatea merle la care unul dintre ochi poate fi albastru. Coada lunga poate ajunge pana la treimea mijlocie a membrelor posterioare, fiind purtata in prelungirea coloanei vertebrale numai atunci cand cainele este starnit si niciodata covrig pe spate.
Blana dubla este rezistenta la intemperii. Exista doua varietati de blana, una neteda si scurta si alta lunga. Parul din jurul gatului este mai lung formand o coama. Parul de pe fata, urechi si membrele anterioare este intotdeauna mai scurt si neted. Border collie se gaseste intr-o varietate de culori si combinatii de culori, dar albul nu este, in general, culoarea predominanta. Cea mai frecvent intalnita culoare este negru cu sau fara petele albe traditionale din varful cozii, de la nivelul gulerului, capului si extremitatii membrelor si cu sau fara marcajele cafenii. Alte culori sunt reprezentate de merle (culoarea mierlei) si sable (culoarea samurului).
Border Collie adult poate atinge o greutate corporala de circa 14-20 kg la mascul si de 12-19 kg la femela si o inaltime la nivelul greabanului de aproximativ 48-56 cm la mascul si de 46-53 cm la femela.

Personalitatea

Marea dragoste a vietii Border Collie-ului este pastorirea oilor, desi el poate de asemenea, pastori si vitele. Rasa este capabila sa se tarasca si sa se ghemuiasca si sa intre in actiune imediat ce vreo oaie iese din linie. Borded Collie este agil si iute, fiind considerat una dintre cele mai inteligente rase. Border Collie este un caine extrem de energic, cu o rezistenta si o vitalitate impresionante. Din acest motiv, el are nevoie de o multitudine de activitati si de provocari.
Este un caine perfectionist, fiind intotdeauna dispus sa-si multumeasca stapanul. Border Collie poate deveni distructiv daca se plictiseste sau este ignorat. De asemenea, el poate dezvolta tulburari de comportament daca este lasat singur pentru perioade lungi de timp. Aceasta rasa este bine cunoscuta ca fiind un adevarat artist in a evada.

Relatiile cu familia si casa

Border Collie este o rasa loiala si demna de toata increderea. Ei isi dezvolta o relatie stransa cu unul dintre membrii falimiei lor, adesea facand abstractie de ceilalti. Din acest motiv, ei pot fi o alegere neinspirata pentru unele familii. Border Collie este afectuos cu persoanele cunoscute, dar rezervat cu strainii, motiv pentru care este considerat un bun caine de paza. Ei sunt atat docili, cat si protectori, tanjind dupa compania umana.

Dresajul

Border Collie-ului ii place sa invete si sa se joace. Inteligentul Border Collie are nevoie de un proprietar dedicat, consecvent si dispus sa-si petreaca mult timp (mai mult decat in cazul altor rase) mai ales atunci cand acest lucru implica dresarea si educarea acestuia. Altfel, veti avea parte de un exemplar frustrat, timorat si dificil de controlat. Multi Border Collie pot fi dresati sa efectueze comenzile numai la anumite semne cu mana sau la anumite semnale sonore. Privirea unui Border Collie in timpul activitatii sale de supraveghere a unei turme de oi este o experienta extraordinara.

Aspecte particulare

Border Collie are nevoie de multa activitate si stimulare mentala pentru a preveni dezvoltarea tulburarilor de comportament. Iute si agil, acest caine mititel are o energie fara sfarsit, simtind nevoia in permanenta sa se joace sau sa aiba ceva de facut.
Border Collie trebuie sa fie periat si pieptanat periodic pentru a-i mentine blana in bune conditii. O ingrijire speciala trebuie acordata atunci cand puful sau profund moale si des este inlocuit. Imbaierea si toaletarea cu sampoane uscate (pudra) se vor efectua numai atunci cand situatia o impune. Border Collie naparleste moderat si sezonier.

Boli si afectiuni curente

In general, Border Collie este un caine rezistent si sanatos cu putine sensibilitati de ordin medical. Totusi, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta:

- displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive.

- criptorhidismul este o tulburare manifestata prin lipsa migrarii unuia sau a ambelor testicule in scrot. Testiculul, respectiv, testiculele care nu au migrat in bursa testiculara, ramanand in cavitatea abdominala sau pe traiect au toate sansele mai tarziu sau mai devreme sa se tumorizeze. Din acest motiv, exemplarele cu criptorhidism vor fi castrate.

- anomalia globului ocular la Collie este o afectiune caracterizata printr-o dezvoltare defectuoasa a globului ocular. Este o maladie genetica, iar majoritatea leziunilor oculare asociate acestei maladii apar de la nastere. Maladia afecteaza retina, coroida si, in cateva cazuri, sclera si nervul optic.

- atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase ale retinei. Afectiunea debuteaza adesea la cainii in varsta si poate conduce la orbire.

- panusul este o afectiune a globului ocular care are ca rezultat aparitia inflamatiei.

- luxatia de cristalin este reprezentata de detasarea sau deplasarea cristalinului din pozitia sa anatomica in interiorul ochiului.

- cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce treptat la orbire.

- osteocondroza umarului este o tulburare congenitala care induce o artropatie degenerativa a articulatiei umarului.

- surditatea congenitala este prezenta la nastere.

In plus, Border Collie este predispus alergiei la saliva de pureci si la epilepsie.

Speranta medie de viata a rasei Border Collie este de circa 11-14 ani.

Ciobanesc Belgian (Groenendael)

Ciobanescul Belgian este un caine vigilent si constiincios cu un instinct protector puternic si teritorial. Aceasta rasa exceleaza nativ ca si caine politist si caine de paza.

Istoricul si originea

De-a lungul timpului, belgienii au utilizat diferiti caini pentru a le pazi turmele de animale. In urma incercarilor si erorilor de crestere si selectie, au reusit in cele din urma sa creeze un caine care era agil, puternic, inteligent si loial. In anul 1891, acesti caini erau cunoscuti ca si ciobanesti belgieni. Pana in acest an, patru versiuni diferite de Ciobanesc Belgian au fost create. Ele aveau aceeasi conformatie, dar prezentau tipuri diferite de blana, ca si aspect si colorit. In Belgia si Franta, acesti caini au fost inregistrati ca o singura rasa, ca si Chien de Berger Belge (Ciobanesc Belgian). Sunt considerati o singura rasa cu patru varietati. In alte parti ale lumii, inclusiv in Statele Unite, fiecare varietate este considerata o rasa diferita de sine statatoare. Ciobanescul Belgian este una dintre ele.
In afara de Ciobanescul Belgian sau Groenendael (cu blana lunga si neagra), ceilalti caini ciobanesti belgieni sunt reprezentati de Belgian Malinois (blana scurta si neteda), Belgian Tervueren (blana lunga de orice nuanta de negru) si Belgian Laekenois (blana sarmoasa). Dintre acestia, numai Laekenois nu este recunoscut de catre American Kennel Club.
Ciobanescul Belgian, in general, a fost creat in Belgia. Rasa Ciobanesc Belgian, in particular, a fost initial asociata cu orasul Groenendael si a fost creata de Nicholas Rose, un crescator belgian. El a infiintat prima canisa de ciobanesti belgieni formata din doua exemplare din aceasta rasa, Petite si Picard de Uccle. Descendentii lor au format stocul de prasila al rasei. Acest caine a fost format pentru a fi un companion inteligent si loial si pentru a fi utilizat in operatiunile de cautare si salvare, in serviciile politienesti si ca si mesageri si caini de ambulanta in timpul Primului Razboi Mondial. Astazi, Ciobanescul Belgian este mai des utilizat ca si caine de companie.
Cele patru rase belgiene au fost recunoscute de catre American Kennel Club in 1912 ca membre ale grupei ciobanestilor. In 1959, ele au fost recunoscute ca rase separate, cu exceptia Laekenois.
Astazi, rasa Ciobanesc belgian este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Ciobanescul Belgian este un caine musculos, dar uscativ, cu corpul care se incadreaza perfect intr-un patrat si armonios. Ochii sunt migdalati si caprui. Urechile sunt triunghiulare si purtate ridicat, iar botul este lung si conic, dar nu ascutit. Pieptul nu este nici lat, nici ingust, dar este adanc, ajungand pana la nivelul cotului. Membrele din spate sunt musculoase, dar nu butucanoase. Membrele anterioare sunt drepte si paralele intre ele, cu labe rotunde asemanatoare pisicii. Pintenii sunt inlaturati de la membrele din spate putand fi scosi si de la cele din fata. Coada Ciobanescului Belgian este lunga si stufoasa.
Blana Ciobanescului Belgian este lunga si dreapta, deasa fiind prevazuta cu un strat pufos profund. La nivelul gatului, blana formeaza un guler si franjuri pe lateralele corpului, la nivelul membrelor si a cozii. Fata si extremitatea membrelor sunt acoperite cu par scurt. Culoarea blanii este neagra la acest caine si poate fi prevazuta cu unele marcaje albe, putin alb fiind acceptat la nivelul pieptului, barbiei si degetelor. Aceast caine se adapteaza cu usurinta la temperaturile extreme.
Ciobanescul Belgian adult poate atinge o inaltime la nivelul greabanului de 61-65 cm la mascul si de 56-61 cm la femela. Greutatea corporala la mascul este in jur de 29-34 kg, in timp ce la femela poate ajunge pana la 27-32 kg.

Personalitatea

Ciobanescul Belgian este un caine inteligent cu un instinct protector nativ care il ajuta sa exceleze in pastorirea animalelor si in apararea proprietatii. Majoritatea sunt afectuosi si blanzi, dar unii pot fi mai speriosi sau chiar agresivi, in special, daca nu sunt socializati inca din copilarie. Ciobanescul Belgian este un caine excelent de paza. La fel de bine, Ciobanescul Belgian este si un companion excelent. Este vigilent, ager si credincios, nedezlipindu-se de stapanul sau. Ciobanescul Belgian are multa energie pe care trebuie sa si-o consume, motiv pentru care va fi intotdeauna fericit cand i se va acorda o misiune de indeplinit. Are tendinta de a-si crea legaturi puternice cu unul sau doi dintre membri familiei sale. Ciobanescul Belgian are nevoie de un proprietar experimentat care sa-l controleze si sa-i tempereze accesele.

Relatiile cu familia si casa

Ciobanescul Belgian este un caine adresat familiei, afectuos si loial, care tanjeste dupa compania omului si multa activitate. Unele exemplare pot deveni peste masura de protective cu membrii familiei sale si sunt indicati familiilor cu copii de varsta mai mare. Se poate intelege cu alte animalute de companie daca sunt crescuti alaturi de acestia, dar pot „haitui” animalutele mici, iar unele exemplare pot fi chiar agresive. Aceast caine prefera sa traiasca intr-o casa cu curte mare si alaturi de o familie activa, dar se poate adapta si traiului intr-un apartament, daca este scos frecvent pentru plimbari lungi. Trebuie sa stiti ca Ciobanescul Belgian este un caine extrem de energic, care poate deveni distructiv, daca nu este antrenat suficient.

Dresajul

Ciobanescul Belgian este un caine inteligent care necesita atat un dresaj de baza si avansat, cat si o socializare timpurie, inca din copilarie. Este un companion loial, demn de incredere care exceleaza in operatiunile politienesti si ca si caine de paza. Din acest motiv, Ciobanescul Belgian necesita un stapan ferm, consecvent, dar gentil si nu trebuie sa i se permita sa domine membrii familiei. Aceasta rasa este usor de educat si dresat sa efectueze diferite sarcini si adora sa aiba intotdeauna ceva de facut.

Aspecte particulare

Ciobanescul Belgian necesita multa miscare si antrenament, altfel el poate deveni necontrolabil si distructiv. Acestui caine nu-i place sa fie lasat singur pentru perioade lungi de timp, putand gasi posibilitati intolerabile pentru a scapa de plictiseala. Ciobanescul Belgian necesita o socializare timpurie pentru a preveni dezvoltarea tulburarilor de comportament cum ar fi agresivitatea sau salbaticirea acestuia.
Ciobanescul Belgian are o blana lunga, dreapta, prevazuta cu un puf profund des care necesita o ingrijire si o periere zilnica. O ingrijire suplimentara trebuie acordata in timpul perioadelor de naparlire. Indepartati parul incurcat care se formeaza la nivelul gulerului sau la nivelul extremitatilor membrelor. Ciobanescul Belgian este un caine care naparleste abundent sezonier, de doua ori pe an.

Boli si afectiuni curente

In general, Ciobanescul Belgian este un caine robust si rezistent cu putine probleme de ordin medical. Totusi, urmatoarele boli si afectiuni au fost relatate:
Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia.
Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive.
Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se dezvolta intre varsta de 2-5 ani.
Ciobanescul Belgian este, de asemenea, predispus alergiilor, dermatitelor, afectiunilor oculare, displaziei de cot, dezechilibrelor comportamentale (prea timid sau prea agresiv) si obezitatii, motiv pentru care nu trebuie hranit in exces.

Durata medie de viata a Ciobanescului Belgian este de 12-14 ani.

Puli

Puli este un caine cu parul format din snururi lungi, si a avut un rol important in viata pastorilor unguri de secole. Utilizat pentru a mana la pascut si pentru a pazi turma, cainele Puli a fost, de fapt, antrenat sa alerge de-a lungul turmei pentru a o mentine intr-un singur grup.

Istoricul si originea

Puli (la plural pulik) nu este numai un caine de rasa cu aspect interesant, dar, de asemenea, are si o istorie interesanta. Se crede ca la sfarsitul secolului al IX-lea, cand maghiarii au ajuns in Ungaria, si-au adus cu ei si cainii ciobanesti. Acesti caini, care au venit in ambele variante de talie, mica si mare, erau folositi pentru a pastori si pazi oile, dar, Puli, de asemenea, a devenit un companion inteligent si dorit. Se considera ca ei sunt stramosii Puli-ului, Komondor-ului, Kuvasz-ului si, chiar, a Poodle-ului.
Dezvoltarea diferitelor tipuri de caini ciobanesti s-a bazat pe rolul lor in pastorirea oilor. Cainii ciobanesti de culori deschise, care, in cele din urma, au devenit Kuvasz-ii si Komondor-ii de astazi, au fost utilizati pentru pazirea turmelor pe timpul noptii, fiind mai usor de sesizat dupa lasarea intunericului in comparatie cu Puli. Puli-ul negru era mai des utilizat pentru manarea la pascut a oilor pe timpul zilei. Oile se pare ca urmau mai bine instructiile date de un caine de culoare mai inchisa, iar ciobanul putea sa-si sesizeze cainele mult mai usor decat in cazul unui caine de culoare asemanatoare cu a oilor. Cainele Puli era apreciat pentru miscarile sale agile si lente, care ii confereau calitatea de pastor si conducator al turmelor.
In timpul secolului al XVI-lea, Ungaria a fost invadata si aproape distrusa, astfel incat cativa din cainii lor ciobanestii speciali au ramas. In secolul al XVII-lea, cetateni din diferite colturi ale Europei, au inceput usor sa se restabileasca in acum, mai putin populata Ungarie, luandu-si si proprii caini ciobanesti cu ei. Acesti caini ciobanesti europeni s-au imperecheat cu cativa Puli-i locali, avand ca rezultat aparitia rasei de caini Pumi. Acest lucru duce la o confuzie semnificativa intre cele doua rase. Pentru un timp, numele de puli si pumi a fost utilizat in mod alternativ, iar caracteristicile esentiale, pure ale Puli-ului au fost aproape pierdute.
Multumita eforturilor lui Emil Raitsits la inceputul anilor 1900, Puli a fost readus la viata, fiind o rasa complet separata in comparatie cu Pumi. American Kennel Club a recunoscut Puli-ul in 1936 ca membru al clasei ciobanestilor.

Grupa: Ciobanesti. Rasa este recunoscuta de urmatoarele organizatii si oficii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Puli este cel mai mic dintre cainii ciobanesti unguresti, de talie medie. Cainele prezinta un corp compact si musculos, care se incadreaza intr-un patrat, acoperit cu o blana formata din parul dispus in snururi (sireturi). Capul acestui caine este rotund sau oval din profil, fiind acoperit de acelasi tip de par. Puli are ochii migdalati, de culoarea cafelei, urechi de dimensiuni medii, pedunculate, pigmentate in negru si o coada indoita, purtata "covrig" pe spate, care nu este sesizabila. Blana acestui caine este unica. Puful este moale, des si lanos (mitos). Parul exterior este lung si abundent. Puli-i sunt nascuti cu o blana formata din moate. Odata cu cresterea, puful creste si se amesteca cu parul exterior. Acest lucru are drept rezultat formarea snururilor lungi, caracteristice. Aceste snururi lungi sunt, in principiu, impermeabile si ofera o protectie ridicata cainelui. La adult, blana poate ajunge pana la pamant. Puli se gaseste in diferite varietati de culori negru ruginiu, negru, crem si alb, dar, in principiu, negrul este cea mai des intalnita culoare.

Personalitatea

Puli este un caine tandru si inteligent. Odata ce necesarul de pastori canini a scazut, Puli, a devenit usor un companion apreciat. Intotdeauna dorind sa fie ocupat, Puli este un caine de talie medie, agil care adora sa aiba o activitate. Plin de viata, prietenos, Puli este foarte loial familiei sale. Inteligenta lor nativa ii face foarte usor de educat si dresat, dar, de asemenea, le da posibilitatea de "gandi" si de a actiona pe cont propriu, la bunul plac.
Sunt caini atat supusi, cat si independenti, unele exemplare putand deveni agresive cu copiii si strainii, daca nu au socializat la timpul cuvenit. Desi este precaut cu strainii, nu este niciodata agresiv, dar poate latra amenintator daca simte ca proprietarul este in pericol.

Relatiile cu familia si casa

Sunt caini excelenti pentru familii, adaptandu-se la majoritatea mediilor de viata si circumstantelor. Ii va placea sa locuiasca atat la tara, cat si intr-un apartament. Sunt destul de activi in interiorul caminului, dar se vor adapta fara a necesita o curte. Puli este un caine energic, prietenos si protector cu stapanul sau si cu proprietatea acestuia. Se pare ca prefera sa traiasca afara, in aer liber. Se va adapta oricaror climate, fie mai reci, fie mai calduroase.
Puli este un caine foarte protector cu teritoriul sau, ceea ce il face un excelent caine ciobanesc si de paza pentru ferma. Nu sunt recomandati familiilor cu copii mici, care i-ar putea necaji sau ar putea fi rautaciosi cu ei, desi, daca sunt crescuti de pui cu acestia ii vor tolera cu siguranta.

Dresajul

Puli-ul este o rasa activa, energica careia ii place antrenamentul de supunere si cel de recuperare din apa. Sunt caini usor de dresat datorita inteligentei lor si devotamentului fata de stapan.

Aspecte particulare

Blana cu "sireturi" se formeaza in jurul varstei de 6 luni, moment in care puful profund, moale si lanos se amesteca cu parul exterior, mai aspru. Dupa cum probabil va asteptati, Puli necesita o ingrijire corespunzatoare a blanii pentru a-i mentine aspectul si mirosul in bune conditii. Parul incalcit care s-ar putea forma in aceasta perioada, trebuie desfacut cu ajutorul mainii. Ghemurile formate vor fi inlaturate de la baza firului de par.
Fiecare blana este diferita, dar ca idee generala, aceste "snururi" nu trebuie sa fie mai subtiri decat diametrul unui creion. Ingirjirea blanii este un proces relaxant si placut atat pentru caine, cat si pentru proprietar, iar daca este facut periodic, ia putin timp. Unii aleg sa desfaca snururile si sa da un aspect flocos cainelui. Altii lasa blana asa cum este ea in mod natural, intretinerea fiind mult mai usoara din moment ce trebuie ingrijita doar blana din jurul snururilor si doar din cand in cand spalata. Daca este lasata in starea naturala, Puli-ul va necesita imbaieri regulate pentru a indeparta mirosul puternic care poate aparea.
Ochii si urechile acestui caine trebuie toaletate periodic, iar unghiile scurtate. Rasa nu isi inlatura parul (nu naparleste), ci va trebui tunsa periodic.Necesita un timp suficient pentru miscare. Cainii Puli sunt energici si plini de viata, fiind in extaz cand li se permite sa se joace si sa se zbenguie, in special, daca proprietarul sau alt companion canin i se alatura. Unii dintre ei sunt indragostiti de apa si sunt inotatori foarte buni, dar nu toti exceleaza in aceasta calitate, motiv pentru care daca li se permite sa inoate vor trebui supravegheati.Daca dresajul de supunere nu este realizat, acest caine poate dezvolta o personalitate dominanta.

Boli si afectiuni curente

Puli este, in general, un caine foarte rezistent, prezentand putine sensibilitati native. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva. Atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase de la nivelul retinei. Afectiunea, de obicei, debuteaza la cainii in varsta si poate conduce la orbire. Durata de viata a unui Puli este de 12-16 ani

Kuvasz

Instinctele protectoare naturale ale Kuvasz-ului il fac sa fie una dintre cele mai bune rase pentru paza turmelor de oi, in ziua de astazi. Kuvasz-ul este un caine alb splendid originar din Tibet, care este un excelet protector si caine de paza. Adesea confundat cu Ciobanescul de Pirinei, Kuvasz-ul nu prezinta doi pinteni la nivelul labelor din spate.

Istoricul si originea

Kuvasz-ul (Kuvoszok - la plural) este un caine uluitor, remarcabil originar din Tibet si s-a crezut ca ar fi inrudit cu Komondor-ul. Initial, folosit la pazirea oilor si vitelor, cainele a fost, de asemenea, utilizat la vanarea mistretilor. Cu secole in urma, rasa s-a raspandit treptat in intreaga Europa, fiind utilizata in mod extensiv in Ungaria ca si caine de paza si de vanatoare. Impresionantul si inteligentul Kuvasz a fost adesea un insotitor al nobilimii si ai familiilor regale. Nu era inca anul 1500 si acest caine devenise popular si in clasele sociale de jos. Totul s-a petrecut in Ungaria, astfel rasa perfectionandu-se in cainele pe care il stim noi astazi.
Numele „kuvasz" este o denaturare, o stalcire a cuvantului turcesc „kawasz", insemnand protector. Rasa isi utilizeaza, in zilele noastre, instinctele protectoare naturale fiind una dintre cele mai bune rase de paza pentru turmele de oi. Kuvasz-ul este rapid, puternic si agil - calitati importante in apararea oilor de coioti, lupi si alte animale potential periculoase.
Kuvasz-ul este recunoscut de American Kennel Club ca un membru al grupei utilitare.

Aspectul exterior si dimesniunile

Kuvasz-ul este un caine puternic si robust cu un cap superb. Urechile sunt in forma literei „V" cu varfurile usor rotunjite, cazute inainte. Ochii sunt inchisi la culoare, migdalati, iar capul este lung, dar nu ascutit. Corpul este bine imbracat cu musculatura si viguros, avand o coada purtata in jos. Blana tuturor Kuvasz-ilor prezinta un colorit pe o nuanta de alb. Moderat in lungime, parul ce formeaza blana (roba) este dublu si poate fi drept sau ondulat.
Inaltimea la greaban este de 71-76 cm la mascul si de 66-71 cm la femela. Greutatea corporala este de 42-52 kg masculul si 32-41 kg la femela.

Personalitatea

Kuvasz-ul este un protector innascut si poate fi intrucatva posesiv. Fiecare membrul al familiei sale este considerat un membru al haitei sale, iar Kuvasz-ul isi va apara haita pana la ultima suflare. Rasa tinde sa devina independenta si necesita o implicare cat se poate de mare, timpurie, in directia dezvoltarii unor aptitudini sociale adecvate.

Relatiile cu familia si casa

Ca si caine de paza innascut, Kuvasz-ul isi va proteja fiecare membrul al familiei. Nefiind cea mai buna alegere pentru familiile cu copii mici, aceasta rasa are tendinta sa devina mai buna, cu calitati superioare in preajma mai multor adulti din familie decat a unuia. Kuvasz-ul tinde a fi un caine solicitant din punct de vedere emotional, afectiv si poate fi incapatanat. Rasei ii place sa petreaca un timp egal atat in casa, cat si afara, in aer liber si suporta bine atat ambiantele excesiv de calde, cat si pe cele excesiv de reci.

Dresajul

Kuvasz-ul nu necesita vreun antrenament special pentru a fi un caine de paza, dar necesita socializare si cultivarea supunerii pentru a se comporta adecvat.

Aspecte particulare

Daca nu este expus la posnele copiilor, inca din copilarie, Kuvasz-ul poate fi intolerant si potential agresiv. Aceasta rasa necesita un volum complet de miscare pentru a preveni aparitia plictiselii si a problemelor de comportament. Socializarea timpurie a acestui caine este cruciala pentru prevenirea dezvoltarea unui comportament distant, rece, nesociabil si independent.
Blana alba, frumoasa a Kuvasz-ului necesita o periere regulata pentru a o mentine in cea mai buna forma. Imbaierea deasa nu este necesara deoarece aceasta poate antrena aparitia unei pieli uscate si a problemelor la nivelul firului de par. O periere meticuloasa efectuata zilnic va mentine cainele un aspect uluitor.

Boli si afectiuni curente

Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva. Maladia von Willebrand este o tulburare care are ca rezultat imposibilitatea de coagulare a sangelui. Cainii afectati vor sangera excesiv in urma traumatismelor sau a interventiilor chirurgicale.
Durata medie de viata a Kuvasz-ilor este de 11-14 ani.

Komondor

Cunoscut, de asemenea, si ca ciobanescul unguresc, Komondoru-ul si-a castigat reputatia de caine de paza feroce si protector loial. Inca utilizat pentru paza turmelor in tara sa nativa, Ungaria, Komondor-ul a devenit un animal de companie indragit in Statele Unite.

Istoricul si originea

Marturii istorice cu privire la existenta Komondor-ului dateaza de acum cateva sute de ani, motiv pentru care este considerata o rasa de caini foarte veche. In secolul al IX-lea, Komondor-ii au fost adusi in Ungaria de catre triburile nomadice. Komondor-ii au fost utilizati pe teritoriul Ungariei pentru a pazi si pastori turmele de oi, vite si capre. Erau celebrii pentru luptele cu lupii, ursii si oamenii care le atacau turmele. Isi satisfaceau indatoririle fara a fi supravegheati sau indrumati de stapani. Komondor-ii au invatat sa se adapteze conditiilor aspre si sa supravietuiasca independent de turma.
In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, Komondor-ii erau utilizati pentru a asigura paza echipamentului militar. Multe exemplare au murit la datorie, rasa devenind rara dupa sfarsitul razboiului. Exportarea lor din Ungaria devenise dificila in aceasta perioada datorita turbulentelor din viata politica si economica. In cele din urma, in anii 1930, Komondor-ul si-a facut intrarea pe pamantul american.
Unii fermieri din Statele Unite inca mai utilizeaza Komondor-ii pentru paza si protectia turmelor de animale, dar majoritatea exemplarelor sunt, astazi, indragite animale de companie.

Aspectul exterior si dimensiunile

Blana alba, cu „snururi" a Komondor-ului este unica, adesea descris ca avand dreadlock. Snururile au textura paslei, avand aspectul unui cap de mop. Ca pui, au parul pufos si ondulat. Pielea este pigmentata, gri.
Komondorii sunt robusti si puternici.
Inaltimea la nivelul greabanului este de peste 65 cm, iar greutatea corporala este intre 48-59 kg.

Personalitatea

Acesti caini prezinta aptitudini extrem de puternice de aparator. Sunt inteligenti, independenti, hotarati si incapatanati. Au tendinta de a fi rezervati fata de straini, vazandu-si familia ca u turma care trebuie protejata. Komondorii sunt animale cu un simt dezvoltat al teritoriului, motiv pentru care trebuie atent supravegheati cand sunt in preajma musafirilor.
Komondorii sunt loiali si afectuosi cu membrii familiilor lor si necesita foarte putina miscare. Pot fi zgomotosi si sunt intotdeauna vigilenti cu pradatorii.

Relatiile cu familia si casa

Komondorii sunt caini toleranti cu copiii si cu alte animale numai daca acestea sunt considerate membri ai "turmei". Introducerea unor noi animale sau a copiilor in interiorul caminului sau pe domeniul lor poate fi stresanta, pana cand Komondor-ul ii accepta in familia sa.
Acesti caini nu pot fi fortati sa placa pe cineva nou; ei vor lua decizia daca ii accepta sau nu. Acest caine poate fi o rasa nu tocmai ideala pentru persoanele foarte sociabile, care au frecvent musafiri.

Dresajul

Puii de caine Komondor trebuie sa socializeze foarte bine inca din copilarie. Ei trebuie educati constant intreaga viata. Corijarea consecventa este cruciala. Acesti caini invata rapid, dar, instinctual, au tendinta de a fi independenti si de a actiona la bunul plac.

Aspecte particulare

Blana acestor caini, cu "ciucuri" sau sireturi, necesita o atentie constanta pentru a preveni incurcarea acesteia.

Boli si afectiuni curente

Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva.
Entropionul este o afectiune a pleoapelor ce implica rasucirea spre interior a marginii libere a acestora. Genele de la nivelul marginii libere a pleoapelor irita suprafata globului ocular, putand duce la probleme mult mai grave.
Durata medie de viata a Komondor-ului este de circa 12 ani.

Ciobanesc Australian

Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.

Istoric si origine

Desi exista multe teorii asupra originii aceste rase de caini, Ciobanescul Australian, in forma sa actuala, s-a dezvoltat in exclusivitate in Statele Unite. Rasa a primit numele de Ciobanesc Australian , datorita asocierii sale cu Ciobanestii Basci, care au sosit in America in anii 1800, din Australia.
Popularitatea acestei rase de caini in America a crescut foarte mult dupa al II-lea Razboi Mondial, odata cu explozia echitatiei gen Western si a spectacolelor de Rodeo. Astfel, cainii au devenit cunoscuti marelui public prin intermediul spectacolelor de Rodeo,spectacolelor ecvestre, filmelor cinamatografice si televiziunii. Multilateralitatea acestor caini, precum si usurinta cu care se dresau, i-a facut foarte utili in multe ferme si ranch-uri americane. Fermierii americani au crescut aceasta rasa de caini, mentinanu-i si dezvoltandu-i versatilitatea, inteligenta ascutita , instinctul de turma si vigilenta.
Ciobanescul Australian a fost inregistrat in diferite registre genealogice, incepand din anul 1950. In 1990, Asociatia Americana a Ciobanescului Australian a fost stabilita ca fiind clubul parinte al rasei , reprezentant al rasei in American Kennel Club. In anul 1991, in septembrie, AKC a recunoscut oficial Ciobanescul Australian ca rasa de caini de sine statatoare, acceptand-ul in Registrul Genealogic .

Aspect exterior si dimensiuni

Ciobanescul Australian este un caine de talie medie, bine echilibrat, usor mai lung decat inalt.

Talia este de aproximativ 50-56 cm la masculi si 48-50 cam la femele.
Este un caine solid construit, cu osatura moderata. Dimorfismul sexual este marcant, masculii fiind bine construiti, dar fara a fi grosolani , iar femelele sunt mai usoare, dar fara a avea constitutie debila. Capul acestui caine este bine conturat, uscativ dar puternic. Trebuie sa fie proportional cu corpul.

Botul este egal in lungime, sau usor mai scurt decat craniul. Privite din profil, botul si occipitalul formeaza planuti paralele, separate de un stop moderat, dar bine definit.Botul este usor conic de la baza spre varf si se termina rotunjit. Capul este expresiv, cu o expresie inteligenta, atenta, alerta , infocata.

Ochii acestui caine pot fi caprui, albastri sau de orice variatie sau combinatie de culori, inclusiv patati sau marmorati. Urechile sunt triunghiulare, de marime moderata, prinse sus pe cap.In atentie, pot fi indreptate spre inainte , sau inspre lateral, ca o rozeta. Urechile lasate pe spate sau atarnande sunt defecte severe. Craniul este plat in crestet, sau usor rotunjit, cu protuberanta occipitaului stearsa.Stopul este moderat bine deifinit.

Gatul acestui caine este puternic, de lungime moderata , usor arcuit, prins bine de umeri. Linia
superioara : -spatele este drept si puternic, orizontal, de la greaban spre solduri. Crupa este usor lasata. Pieptul nu este larg, dar toracele este adanc cu punctul cel mai decliv atingand articulatia cotului. Coastele sunt lungi, bine arcuite, elaastice. Coada este dreapta, poate fi cupata sau poate fi mai scurta din nattere, dar nu trebuie sa depaseasca 10 cm in lungime.

Trenul anterior : Spata este lunga, plata, bine inclinata spre inapoi, bine prinsa de corp.
Bratul , care ar trebui sa fie cam de aceiasi lungime cu spata , formeaza un unghi de aproximativ 90 grade cu acesta. Membrele anterioare sunt drepte, perpendiculare pe sol. Membrele sunt puternice, cu scheletul drept, puternic. Fluierele sunt de lungime medie si usor inclinate. Labele sunt ovale, compacte, cu pernitele apropiate, cu unghii bine arcuite. Pernitele sunt rezistente si cu epidermul ingrosat.

Trenul posterior: Largimea soldurilor este egala cu largimea umerilor. Unghiul dintre pelvis si femur este egal cu cel dintre spata si humerus, formand un unghie de aproximativ 90 grade. Articulatia grasetului este bine definita, jaretul moderat inclinat. Jaretii sunt scurti, perpendiculari pe sol si paraleli intre ei, vazuti din spate. Pintenii care apar trebuie indepartati chirurgical. Labele sunt ovale, compacte , cu degetele apropiate si unghii arcuite.

Pernutele sunt groase, rezistente.

Roba are parul de textura medie, drept sau usor ondulat, de lungime medie si rezistent la intemperiile vremii. Subparul difera ca si grosime, in functie de climat. Parul este scurt si moale pe cap, urechi, fata anterioara a membrelor toracice si sub jareti. Fata posterioara a membrelor toracice este mai bogata in invelis pilos. Masculii au un fel de coama, mai bogata decat femelele. Ca si culoare, roba poate fi albastra, neagra, roscata, roscat cu semne albe sau pete de foc . Linia unui guler de culoare alba nu trebuie sa depaseasca punctul greabanului. Albul este acceptat pe gat, unde poate forma un guler total sau partial, pe piept, pe membre, partile laterale ale botului, pe crestetul capului. Pe cap nu trebuie sa predomine albul, iar ochii trebuie sa fie inconjurati in intregime de culoare si pigment.
Mersul Ciobanescului Australian este lin, usor , liber. Exprima o mare agilitate in miscare, cu un pas foarte bine echilibrat, capabil sa acopere distante lungi. Membrele anterioare si posterioare se misca paralel cu linia mediana a corpului. Pe masura ce viteza de deplasare a cainelui creste, labele picioarelor ( anterioare si posterioare) converg spre centru, spre linia mediana, in timp ce spatele ramane drept, la acelasi nivel. Ciobanescul Australian trebuie sa fie foarte agil si capabil sa schimbe directia sau alura instantaneu, cu usurinta.

Personalitate

Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.

Relatiile cu familia si casa

Este un excelent caine de familie, adora sa mearga cu masina sau sa-si insoteasca stapanul in plimbarile calare, doar pentru a fi in compania lui Ca si caine de ferma, isi indeplineste sarcinile cu multa responsabilitate si rigurozitate , adunand turmele sau gasind animalele ratacite prin tufisuri . Multi dintre acesti caini isi insotesc stapanii in actiunile de voluntariat din casele de copii orfani sau de handicapati fizic sau mintal, in cadrul unor actiuni de terapie pentru aceste categorii sociale. Sunt caini care solicita destul de mult atentia si preocuparea stapanului, insotindu-l din camera in camera , dorind sa fie tot timpul in prezenta acestuia. Deoarece au un puternic instinct de protectie a teritoriului si a bunurilor stapanului, acesti caini trebuie controlati cu fermitate, pentru a nu deveni excesiv de agresivi.

Dresajul

Este un caine usor de dresat, usor de intretinut si foarte dornic de a face pe plac stapanului. Aussie a fost si este inca folosit ca si caine ghid pentru nevazatori , hipoacuzici , in politie si in actiunile de depistare a stupefiantelor , in actiunile de salvare montana sau de cautare , in urma catastrofelor .In regiunile arctice sunt folositi chiar ca si caini de sanie. Pe scurt, Ciobanescul Australian este un caine cu o versatilitate si o capacitate mare de adaptare la situatii foarte diferite .
Aussie este un caine foarte activ, necesitand mult exercitiu fizic zilnic, pentru a preveni plictisirea si dezvoltarea unor obiceiuri distructive. Datorita nivelului inalt de energie pe care il au, combinat cu inteligenta deosebita, acesi caini au nevoie permanent sa li se dea ceva de facut , fie ca trebuie sa aiba grija de copiii, sa apere casa, sa pazeasca si sa adune turma sau sa concureze in diferite concursuri canine.

Boli si afectiuni curente

Cea mai comuna problema a acestor caini este displazia de sold. Aceasta este o maladie transmisibila genetic, desi, factori de mediu, cum ar fi cresterea excesiva si castigul rapid in greutate pot inrautati problema. Boala se poate diagnostica prin radiografiere, care se face in jurul varstei de 8-9 luni, sau mai devreme, daca apar probleme locomotorii. Exemplarele folosite la reproductie se vor examina obligatoriu pentru a determina daca au sau nu boala. Radiografiile vor fi trimise la OFA- Fundatia de Ortopedie pentru Animale, unde vor fi examinate de un specialist, care va califica conformatia articulatiei soldului ca fiind excelenta, buna, satisfacatoare sau displazica (variind de la moderat la sever).
Cainii din rasa Ciobanesc Australian mai prezinta o serie de probleme oculare, care sunt de asemenea ereditare, si care afecteaza vederea in diferite grade, mergand pana la pierderea totala a vazului. Aceste afectiuni pot fi : coloboma oculara, coloboma irisului, cataracta juvenila sau senila, dezlipirea de retina, membrana pupilara persistenta, atrofie retiniana progresiva, districhiazis. Din cauza frecventei mari a aparitiei acestor afectiuni, cainii folositi la reproductie sunt supuse anual unui control oftalmologic, si trebuie sa fie evaluate de Fundatia pentru Oftalmologie Canina.

Ciobanesc German

Cunoscut, de asemenea, si ca Alsacian, cainele Ciobanescul German a fost in mod consecvent una dintre cele 10 rase favorite in Statele Unite, fiind membra a grupei ciobanestilor. In ciuda asemanarii cu lupul salbatic, Ciobanestii Germani sunt un caini loiali, credinciosi si devotati si cu un antrenament adecvat, pot efectua aproape orice sarcina.

Istoricul si originea

Inainte de sfarsitul anilor 1800, cainii care pastoreau oile au fost imperecheati la intamplare, si numai cei mai iscusiti au fost selectati. Odata cu apropierea secolului al XX-lea, un program de selectie strict a fost intiat in Germania pentru a transforma ciobanestii imperecheati la intamplare intr-un caine ciobanesc mult mai armonios, cu caracter multilateral si inteligent.
Nou formata rasa de Ciobanesc german a progresat si si-a castigat popularitatea pana la inceputul anilor 1900. Cand primul razboi mondial a izbucnit in 1914, toate lucrurile nemtesti au devenit prohibite; chiar si cursurile de limba germana au fost scoase din programa scolilor. Soarta Ciobanescului german era incerta. In ideea de a salva rasa, American Kennel Club, care inregistrase rasa inca din 1912, schimba temporar numele rasei in Ciobanesc. Dupa terminarea razboiului, totusi, numele original al rasei a fost restabilit. In Marea Britanie, numele rasei a fost schimbat in Alsacian, desi numele de Ciobanesc german a fost in cele din urma restabilit in 1979.
In anii 1950 si 1960, americanii au devenit interesati de cainii Ciobanesti germani, astfel ca un numar mare de exemplare au fost importate.
Peste ani, Ciobanestii germani au devenit utili ca si caini-ghizi pentru orbi, surzi si persoanele cu alte handicapuri datorita inteligentei, caracterului echilibrat, capacitatii de a fi usor de educat si dresat, precum si datorita calitatii de a se intelege cu oamenii. Serviciile militare si politienesti au angajat exemplare de Ciobanesc german pentru calitatea sa de a diferentia mirosurile. Erau utilizati in luarea urmei crimilalilor, drogurilor, armelor, bombelor si pentru a descoperi si salva persoanele aflate sub daramaturile provocate de cutremure sau alte dezastre.

Aspectul exterior si dimensiunile

Ciobanescul german este un caine de talie medie sau mare, prezentand urechi ascutite si ridicate, un corp alungit si o blana rezistenta la intemperii. Blana este dubla fiind formata dintr-un par exterior des si compact si un puf profund mai fin conferindu-i Ciobanescului german posibilitatea de a rezista climatelor extreme. Cele mai populare varietati sunt negru cu cafeniu sau un amestec al acestora cu o coama inchisa inchisa la culoare sau neagra. Ciobanestii de culoare alba nu sunt acceptati in expozitiile canine, dar au devenit animale de companie populare.
Inaltimea la greaban este de 60-65 cm la mascul si de 55-60 cm la femela. Greutatea corporala optima este intre 35-40 kg.

Personalitatea

Ciobanescul german este foarte inteligent, usor de dresat, puternic si elegant. Desi este stiut ca nu sunt caini peste masura de afectuosi, ciobanestii sunt loiali si credinciosi. Rasa este recunoscuta ca si caine politist, fiind adesea utilizat in misiunile de cautare si salvare. Ciobanescul german este, de asemenea, un caine de companie popular, un membru al familiei, un caine de paza si insotitor pentru persoanele cu diferite handicapuri.

Relatiile cu familia si casa

Datorita caracterului lor tolerant, Ciobanestii germani sunt caini de companie excelenti pentru copiii, fiind protectori nativi. Cu o educatie adecvata, ciobanescul poate fi un caine de paza si protectie eficient si impunator.

Dresajul

Dresajul acestor caini trebuie inceput de timpuriu. Cainii needucati au tendinta de a fi greu de strunit si controlat. Intrucat ciobanestii sunt inteligenti si doritori de a invata, ei pot fi educati sa indeplineasca diferite sarcini. Ei efectueaza servicii de paza si protectie, activitati in cadrul serviciului de politie, operatiuni de urmarire, cautare si salvare, asigurand la fel de bine si asistenta persoanelor cu diferite handicapuri. Initial, antrenati ca si caini ciobanesti pentru paza si protectia turmelor de animale, rasa este utilizata, inca, in acest scop in unele regiuni.

Aspecte particulare

Cainii Ciobanestii German nu necesita o ingrijire speciala. Perierea zilnica ii va ajuta sa-si mentina blana curata si sanatoasa.

Boli si afectiuni curente

Desi Ciobanescul german este o rasa robusta, el este predispus unei varietati de afectiuni:
-Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia.
-Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale a cainelui ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva.
-Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se dezvolta intre varsta de 2-5 ani.
-Panosteita este o inflamatie a oaselor lungi manifestata in timpul cresterii. Aceasta determina durere si schiopatare pana la maturitatea corporala a cainelui.
-Piodermita se refera la infectiile severe ale pielii. Punctele fierbinti sunt zone de eczema umeda.
-Pannus-ul este o afectiune a ochiului care are ca rezultat aparitia inflamatiei acestuia.
-Mielopatia degenerativa este o boala degenerativa, progresiva a maduvei spinarii care, incetul cu incetul, determina slabiciune si, in cele din urma, imposibilitatea utilizarii membrelor posterioare ale cainelui(paralizie).
-Diabetul este o boala a pancreasului asociata unei productii insuficiente de insulina.
-Insuficienta pancreatica este o alta afectiune pancreatica care determina imposibilitatea digerarii adecvate a alimentelor.

In plus, Ciobanestii germani prezinta o incidenta crescuta a alergiilor, infectiilor auriculare (ale urechilor) si a cancerului malign, cum ar fi hemangiosarcomul. Durata medie de viata a Ciobanescului German este de 10-13 ani.

STANDARDUL RASEI

Standard F.C.I. Nr. 166 / 23.03.1991

Origine : Germania / 23.03.1991
Clasificare FCI : Grupa 1 - Caini de paza si de stana
Sectiunea 1 - Caini ciobanesti cu examen de lucru
Utilizare : Utilizare multilaterala - caini utilitari, de paza si de aparare

ASPECT GENERAL

Ciobanescul German este de statura mijlocie, usor alungit, puternic si bine muscularizat, cu osatura uscata si pe ansamblu compact. Dimensiuni importante Inaltimea la greaban este, la masculi, de 60 cm pana la 65 cm si la femele, de 55 cm pana la 60 cm. Lungimea trunchiului depaseste inaltimea la greaban cu cca. 10 - 17 %.

FIREA

Ciobanescul German trebuie sa fie din punct de vedere al firii echilibrat, stabil nervos, sigur pe sine, complet nesfios (in afara situatiilor excitante) si bland, in plus atent si docil. El trebuie sa posede curaj, spirit de lupta si tarie pentru a fi adecvat drept caine de insotire, paza, aparare, serviciu si de stana.

CAPUL

Capul are forma de pana, corespunzator marimii corpului ( lungimea aprox. 40% din inaltimea la greaban ), fara a fi greoi sau supra alungit, ca aparitie uscat, intre urechi potrivit de lat, cu fruntea, vazuta din lateral si din fata, numai putin bombata si fara sau cu o putin accentuata circumvolutiune mediana. Raportul dintre partea superioara a capului si bot este de 50% la 50%. Latimea partii superioare a capului corespunde aproximativ lungimii acesteia. Partea superioara a capului (vazuta de sus) duce de la urechi pana la trufa, ingustandu-se uniform, cu un stop inclinat, nu foarte marcat. Maxilarul superior si inferior au o conformatie puternica. Septul este drept, o concavitate sau convexitate sunt de nedorit. Buzele sunt intinse, inchizandu-se bine si de culoare inchisa.

Nasul (trufa) trebuie sa fie negru.

Dantura trebuie sa fie puternica, sanatoasa si completa (42 dinti conform formulei dentare). Ciobanescul German are o muscatura in foarfeca, aceasta insemnand ca incisivii trebuie sa se petreaca sub forma de foarfeca (incisivii superiori trec peste incisivii inferiori forfecandu-se). Muscatura cleste, prognatismul superior sau inferior sunt defectuoase, precum si spatiile interdentare mari. Defectuoasa este de asemenea o arcada dentara a incisivilor dreapta. Oasele maxilarului trebuie sa fie dezvoltate, astfel incat dintii sa fie implantati adanc in maxilar.

Ochii sunt mijlocii, migdalati, putin oblici si ne proeminenti. Culoarea ochilor trebuie sa fie pe cat posibil inchisa. Ochii deschisi la culoare, intepatori sunt de nedorit, deoarece schimba expresia cainelui.

Urechile Ciobanescul German are urechi erecte de marime mijlocie, purtate paralel (nu deviate lateral). Ele sunt ascutite si cu pavilioanele orientate spre inainte. Urechile semi erecte sau cazute sunt defectuoase. Urechile purtate pe spate in timpul miscarii respectiv in stare de repaus nu sunt considerate defectuoase.

Gatul trebuie sa fie puternic, bine muscularizat si fara salba. Unghiul cu trunchiul (orizontala) este de circa 45%.
CORPUL
Linia superioara decurge incepand cu baza gatului peste greabanul bine format si peste spatele foarte putin lasat fata de orizontala, pana la crupa usor lasata, fara o intrerupere vizibila.

Spatele este tare, puternic si bine muscularizat. Soldul este lat, format puternic si bine muscularizat.

Crupa trebuie sa fie lunga si usor lasata (cca. 230 fata de orizontala) si sa treaca, fara o intrerupere a liniei superioare, in baza cozii.

Pieptul trebuie sa fie moderat de lat, partea inferioara pe cat posibil de lunga si evidenta. Adancimea pieptului trebuie sa fie de cca. 45% pana la 48% din inaltimea pana la greaban.
Coastele trebuie sa aiba o curbura medie. Toracele cu coaste prea curbate (sub forma de butoi) este la fel de defectuos ca si toracele cu coaste plate.

Coada ajunge cel putin pana la jaret, dar nu este mai lunga decat jumatatea acestuia. La partea inferioara ea are par mai lung si este purtata curbata lin. In stare de agitatie si de miscare ea este purtata mai sus, dar fara sa depaseasca orizontala. Operatiile estetice pentru corectare sunt interzise.

Membrele anterioare sunt drepte , privite din orice directie, si privite din fata perfect paralele. Omoplatul si bratul sunt de aceeasi lungime si prinse de trunchi prin intermediul unei musculaturi puternice. Unghiul dintre omoplat si brat este in cazul ideal de 900, de regula pana la 1100.

Coatele nu au voie sa aiba devieri in exterior sau interior, nici in pozitie statica si nici inmiscare.
Antebratele sunt, privite din toate directiile, drepte si perfect paralele unul fata de celalalt, uscate si foarte bine muscularizate.

Chisita are o lungime de cca. 1/3 din antebrat si formeaza cu acesta un unghi de cca. 200- 220. Atat o chisita prea inclinata (mai mult de 220), cat si una prea putin inclinata (mai putin de 200) afecteaza capacitatea de utilizare, in special rezistenta.

Labele sunt rotunjite, bine inchise si curbate, talpile tari, dar nu sfaramicioase. Ghiarele sunt puternice si de culoare inchisa.

Membrele posterioare

Pozitia membrelor posterioare este usor inapoiata, acestea fiind, vazute din spate, paralele unul fata de celalalt. Femurul si tibia sunt de lungimi aproximativ egale si formeaza un unghi de cca. 120, pulpele sunt puternice si bine muscularizate. Calcaiele sunt puternice si stabile, jaretul este perpendicular sub calcai. Labele sunt inchise, usor bombate, pernutele tari si de culoare inchisa, ghiarele puternice, bombate si de asemenea de culoare inchisa. Pielea este desprinsa, fara a forma insa cute.

Parul.

Corecta acoperire cu par la Ciobanescul German este parul aspru cu subpar. Parul de acoperire trebuie sa fie des, aspru, drept si lipit de corp. Pe cap, inclusiv in interiorul urechilor, pe partea anterioara a membrelor, pe labe si degete parul este scurt, pe gat ceva mai lung si mai des. Pe partea posterioara a membrelor parul se alungeste pana la chisita, respectiv jaret. Pe partea posterioara a pulpelor parul formeaza pantaloni moderati.

Culorile.

Negru cu pete roscat - maronii, maro, galbene pana la gri deschis. Negru uni, gri cu degradeuri inchise. Pete albe de dimensiuni mici, putin vizibile pe piept, ca si pe partile interioare sunt admise dar nu sunt de dorit. Indiferent de culoarea parului, trufa trebuie sa fie neagra. Lipsa mastii, ochi deschisi, intepatori, ca si pete deschise sau albicioase pe piept si partile interioare, gheare deschise si varful cozii roscat sunt considerate defecte de pigmentatie. Subparul prezinta o usoara nuanta de gri. Culoarea alba este neadmisa.

MARIME / GREUTATE

Masculi: inaltimea la greaban = 60 ... 65 cm
Greutate = 30 ... 40 kg
Femele: inaltimea la greaban = 55 ... 60 cm
Greutate = 22 ... 32 kg
Testicule
Masculii trebuie sa aiba doua testicule normale, evidente si complet coborate in scrot.

MISCAREA

Ciobanescul German este un trapas. Membrele trebuie sa fie astfel proportionate ca lungime si angulatie, incat sa poata duce membrele posterioare pana sub trunchi, iar membrele anterioare la fel de mult in fata, fara o modificare esentiala a liniei spatelui. Orice inclinatie spre supra angulare a membrelor posterioare, diminueaza stabilitatea si rezistenta si prin aceasta si posibilitatea de utilizare. In cazul unor angulatii si proportii corecte de constituire rezulta o miscare fluida si apropiata de sol, care lasa impresia unei inaintari fara efort. La un mers regulat, linistit, cu capul inclinat spre inainte si coada usor ridicata, se formeaza o linie usor curbata, neantrerupta, care duce de la varful urechilor, peste ceafa si spate pana la varful cozii.

DEFECTE

Orice deviere de la punctele sus mentionate trebuie considerata ca defect, al carui depunctare este in functie de gradul de deviere.

Defecte grave
a) Devieri ale caracteristicilor sus mentionate ale rasei, care influenteaza capacitatea de utilizare a cainelui.
b) Defecte de urechi : urechi prinse lateral prea jos, urechi cazute, urechi moi.
c) Defecte puternice de pigmentatie.
d) Constitutie generala slaba.
e) Defecte ale danturii : toate devierile de la muscatura in foarfeca si de la formula dentara corecta, atat timp cat nu este vorba de defecte de excludere.
2. Defecte de excludere
a) Fire slaba, agresivitate, labilitate nervoasa.
b) Caini cu displazie grava dovedita.
c) Monorhidie si criptorhidie, precum si masculi cu testicule inegale sau atrofiate.
d) Caini cu defecte desfigurante ale urechilor si cozii.
e) Caini cu malformatii.
f) Caini cu defecte dentare prin lipsa a: un premolar 3 si un alt dinte, sau un canin , sau un premolar 4, sau un molar 1, respectiv un molar 2, sau in total 3 dinti sau mai multi.
g) Caini cu defecte la maxilar : prognatism superior de 2mm sau mai mult, prognatism inferior; muscatura in cleste pe intreg spatiul incisivilor.
h) Caini care depasesc limitele standardului in sus sau in jos cu mai mult de 1 cm.
i) Albinism.
j) Culoarea alba a parului, chiar si in cazul ochilor si a ghiarelor de culoare inchisa.
k) Par sarmos lung (lung, moale, care nu sta lipit de corp, cu subpar, smocuri de par la urechi si membre, pantaloni voluminosi si coada care formeaza steag in jos).
l) Par lung (lung, moale, fara subpar, de obicei cu carare pe mijloc, de-a lungul coloanei, smocuri la urechi membre si coada.

Bergamasco

Bergamasco este un caine ciobanesc musculos, masiv, cu craniul mare, coada groasa, atarnand pana la jaret, curbata usor in sus spre varf. Intreg cainele este acoperit cu o blana foarte abundenta, ce formeaza codite (suvite rasucite)

Personalitate

Sunt caini foarte inteligenti echilibrati, calmi, rabdatori, carora le place sa aiba tot timpul ceva de facut. Sunt independenti, alerti si curajosi , totodata fiind foarte legati de familie. Inteligenta acestor caini a fost selectionata de-a lungul multor ani de selectie naturala. De asemenea, s-au selectionat atent, din punct de vedere al agresivitatii, exemplarele retive fiind excluse de la reproductie. Bergamasco este un caine pasnic. Puii se joaca intre ei, fara a avea impulsuri de rivalitate, cresc in armonie unii cu altii si dezvolta relatii interpersonale puternice, care dureaza toata viata .
Cainii din rasa Bergamasco se respecta unii pe altii, evitand sa se irite sau sa se provoace unul impotriva altuia. Socializati de timpuriu cu alti caini, sau cu alte animale de casa, le vor accepta usor. Sunt destul de rezervati cu strainii. Bergamasco este un prieten, nu un supus, el nu se subordoneaza, dar se supune, pentru a-si demonstra afectiunea, si nu va executa nimic sub amenintare. Intotdeauna acest caine trebuie sa inteleaga de ce trebuie sa intreprinda o anumita actiune, si atunci o va indeplini cu placere, dar in felul sau. Este un caine atent si rezervat, participa constant la tot ce se intampla in jurul sau. Desi nu este agresiv, este un excelent caine de paza, pentru ca nu ii place ca teritoriul sa ii fine invadat de straini.

Relatiile cu familia si casa

Acest caine are o relatie absolut speciala cu copiii. Prezenta acestora le trezeste instinctele stravechi. Ei sunt fata de copii atenti, rabdatori, toleranti si protectori, le cauta compania, le incurajeaza jocurile, stabilind o adevarata prietenie cu acestia. Astfel, oricine detine un caine Bergamasco, se poate considera norocos ca detine si o bona excelenta pentru copil, care il iubeste si are grija de el tot timpul. Sunt buni paznici ,dar nu ataca decat daca ceva serios le ameninta familia. Datorita comportamentului pe care il adopta fata de orice copil, acesti caini au fost folositi si in tratamentul copiilor handicapati.

Dresajul

Sunt caini usor de dresat si antrenat, datorita inteligentei lor. Au totusi o fire independenta, de aceea este foarte importanta consecventa si fermitatea in dresaj. De asemenea, socializarea timpurie a puilor este importanta.

Aspecte particulare

Bergamasco este un caine care prefera climatul sezonier si cel rece. Datorita blanii dense, ei suporta foarte bine temperaturile scazute. Ei nu se adapteaza prea bine la viata de apartament, preferand o casa cu un teren pe care pot face miscare.
Acesti caini iubesc foarte mult miscarea in aer liber, astfel, o plimbare zilnica lunga sau paza turmelor sau chiar o joaca serioasa cu copiii ii va face fericiti.

Boli si afectiuni curente

De obicei sunt o rasa foarte sanatoasa, cu o prevalenta scazuta a maladiilor genetice. Media de viata a acestui caine este de 13-15 ani. Numarul de pui pe un cuib este de 6-10 catei